Lesachtal cu copiii: natură, experiențe locale și cazare la Alpenhotel Wanderniki

Vara aceasta am avut un road trip mai atipic, în care am plecat fără prea multe planuri și cu multă deschidere să descoperim locuri noi pe parcurs. Ceea ce s-a dovedit o rețetă super ca să avem experiențe minunate.

Am petrecut 8 săptămâni pe drum alături de cei trei copii ai noștri; uneori am decis de pe o zi pe alta unde dormim, alteori ne-a plăcut atât de mult un loc încât am rămas mai mult decât intenționasem. Am trecut prin insule, orașe, sate și munți, am schimbat complet peisajul de câteva ori și ne-am amintit cât de mult ne plac călătoriile în care rămâne loc pentru flexibilitate și spontaneitate.

În ultimele noastre săptămâni pe drum am găsit un loc în care am încetinit ritmul și ne-am deconectat, exact ceea ce căutam ca să ne încărcăm cu energie pe măsură ce ne apropiem de casă: sate mici răsfirate printre munți, ferme de familie, pajiști alpine, râuri reci, drumuri liniștite și foarte puțin din agitația pe care o asociezi de obicei cu destinațiile montane populare.

Lesachtal este încă una dintre regiunile Austriei ferite de turismul de masă și, împreună cu vecina Gailtal, a devenit prima destinație Slow Food Travel din lume. Iar filosofia aceasta se simte în mâncarea făcută din ingrediente locale, în tradițiile păstrate de familiile din vale, în vechile mori, în cabanele alpine și, mai ales, în ritmul vieții de aici.

Pentru câteva zile, baza noastră a fost Alpenhotel Wanderniki, un hotel de familie care s-a potrivit aproape perfect cu tot ce înseamnă Lesachtal: liniște, mâncare bună, copii liberi să alerge afară și gazde atât de pasonate de ceea ce fac, încât devii instant parte din lumea lor.

În articolul acesta vă povestesc cum au fost zilele noastre la Alpenhotel Wanderniki, dar și ce am descoperit în jur: trasee ușoare cu copiii, pajiști alpine, tradiții locale, mâncare delicioasă, mici experiențe de familie și motivele pentru care Lesachtal a ajuns una dintre surprizele foarte prețuite din acest road trip.

Cum am ajuns în Lesachtal

După mai bine de o lună petrecută pe insule, tânjeam după sentimentul de loc ascuns, fără prea multă lume în jur, cu dimineți răcoroase și peisaje muntoase.

Oprirea anterioară, în Gailtal, la Reisach, făcusem primul pas în direcția asta, cu munți, sate mici, drumurile liniștite, piste de bicicletă pe care te întâlnești cu doar câțiva oameni toată ziua, văcuțe, găini, cai și stupi de albine. Din Gailtal am continuat apoi spre Lesachtal, iar pe măsură ce înaintam în vale, intram într-o zonă cu case din lemn risipite pe versanți, ferme, pajiști cosite, păduri dese și miros de copilărie.

Lesachtal - ce trebuie să știi despre zonă

Lesachtal se află în sudul Austriei, în landul Carintia, chiar lângă granița cu Italia. Valea este prinsă între Alpii Carnici, la sud, și Dolomiții Lienz, la nord, și continuă spre Tirolul de Est. Râul Gail o traversează de la un capăt la celălalt, printre versanți abrupți, păduri și pajiști alpine.

Principalele sate de pe partea carintiană sunt Birnbaum, Liesing, St. Lorenzen și Maria Luggau, dar între ele sunt presărate cătune, ferme și gospodării de munte, unele aflate la peste 1.000 de metri altitudine. Maria Luggau este probabil cel mai cunoscut dintre ele, datorită bazilicii, vechilor mori de apă și tradiției pâinii care încă este foarte prezentă în vale.

Ce mi s-a părut foarte diferit față de alte regiuni alpine cunoscute din Austria este că aici nu ai senzația unei stațiuni construite în jurul turismului - cum se întâmplă în multe locuri, cu stațiunile dezvoltate în jurul sporturilor de iarnă. Peisajul este încă dominat de ferme, sate mici și pășuni, iar agricultura și tradițiile locale fac parte din viața de zi cu zi.

Este și unul dintre motivele pentru care Lesachtal este promovată drept una dintre cele mai naturale văi ale Europei și face parte din inițiativa Bergsteigerdörfer, o inițiativă a Clubului Alpin Austriac desfășurată sub umbrela Convenției Alpine: localitățile acceptate trebuie să respecte un set destul de strict de criterii privind dezvoltarea turismului și protejarea peisajului alpin.

Mi se pare o destinație foarte potrivită pentru momentele în care vrei o vacanță liniștită, cu multă relaxare și în care să îți amintești de propria copilărie, cu drumeții, cabane alpine, râuri și cascade, mâncare locală și timp împreună :). De asemenea, cred că poți avea o super vacanță activă cu copiii, cu hiking, interacțiuni cu comunitatea, ture MTB cu bicicleta sau, pur și simplu, pentru câteva zile de liniște.

De fapt, cred că farmecul Lesachtalului este tocmai acesta: e un loc în care pur și simplu poți să stai.

Unde am stat în Lesachtal: Alpenhotel Wanderniki

Pentru zilele petrecute în Lesachtal am ales Alpenhotel Wanderniki, un hotel de familie din Obergail, lângă Liesing, și a fost unul dintre acele locuri în care cazarea a fost parte din poveste mai mult decât ne așteptam.

Hotelul este administrat de familia Lanner, aflat aici încă din 1956, construit în jurul câtorva lucruri care se potrivesc foarte bine cu spiritul întregii văi: natură, hiking, mâncare locală, sustenabilitate și multă implicare personală din partea gazdelor.

Pentru a vedea camerele, tarifele și ofertele actuale, găsiți toate informațiile pe site-ul oficial Alpenhotel Wanderniki.

Poziția hotelului și atmosfera

Hotelul se află în Obergail, la peste 1.200 de metri altitudine, pe un versant deasupra văii. De aici ai munții aproape din orice direcție te uiți, iar unele trasee pornesc chiar de lângă hotel, precum cele spre Obergailer Alm și Steineckenalm.

În jur sunt doar câteva case, ferme, pădure și munte. Dimineața auzeam efectiv liniștea, copiii puteau ieși direct afară, iar priveliștea din jurul hotelului te face să nu simți nevoia să pleci în fiecare zi în căutarea unei alte atracții. La toate astea, se adaugă elemente și finisaje din lemn masiv, camere luminoase, balconuri spre munți și suficiente detalii tradiționale încât să simți că ești într-o casă din Alpi, dar fără să pară învechit.

Cel mai mult și mai mult însă, Wanderniki este foarte mult despre oamenii care îl conduc.

Familia Lanner este prezentă peste tot. Elvira gătește, Nikolaus Jr. se ocupă de oaspeți și organizează ture pe bicicletă, iar Nikolaus senior, cel de la care vine și numele „Wanderniki” – cântă seara la fligorn și îi însoțește pe turiști pe munte. Am găsit aici una din rarele situații în care „family-run hotel” nu este doar o formulare frumoasă de pe site, ci descrie cu adevărat felul în care funcționează locul.

Camera noastră - Zirbensuite

Noi am stat în Zirbensuite, o suită de aproximativ 50 m², potrivită pentru 2–4 persoane (sau 5, dacă dormiți în pat cu unul dintre copii, ca noi).

Camera are două dormitoare, mobilierul este realizat din lemn de pin alpin, iar mirosul lemnului te urmărește în fiecare colțișor. Balconul are vedere spre munți și spre Lumkofel, poreclit local drept „Fuji al Lesachtalului”.

Baia este foarte generoasă, cu duș și cadă, dar și cu wc-ul într-o încăpere separată. Șiiii, cu lumini RGB, care au fost savuroase mai ales pentru copii.

Un detaliu care ne-a prins extrem de bine a fost propria saună aromatică în apartament, pe care am testat-o cu fiecare ocazie, mai ales după serile răcoroase petrecute în grădină.

Cum este Alpenhotel Wanderniki pentru familii cu copii

Nu este un Kinderhotel în sensul clasic al cuvântului dar, sincer, tocmai asta ne-a plăcut: marele loc de joacă este afară. Pentru familia noastră, acesta este oricum tipul ideal de cazare: suficient de child-friendly încât copiii să se simtă liberi, fără ca întregul loc să fie construit exclusiv în jurul lor.

Hotelul are o grădină generoasă și loc de joacă, iar copiii noștri și-au petrecut mare parte din timpul în care eram „acasă” alergând prin iarbă, jucând ping-pong, dându-se în leagăne sau inventând câte ceva de făcut.

Dincolo de grădină începe valea: râuri de munte, pădure, trasee și pajiști alpine. Pentru familii există o mulțime de trasee și activități în Lesachtal, inclusiv hiking, rafting, călărie sau diferite experiențe în natură.

Iar pentru părinți există și o zonă de wellness, cu saună finlandeză, baie de aburi, cadă cu apă recem cabine cu infraroșu și cameră panoramică de relaxare.

Mâncarea la Wanderniki

Mâncarea a fost, fără exagerare, una dintre surprizele foarte plăcute ale șederii noastre la Wanderniki și una dintre experiențele prin care am înțeles cel mai bine filosofia Slow Food a regiunii.

O mare parte dintre ingredientele folosite aici provin din Lesachtal și din împrejurimi, gazdele de la hotel pregătind chiar ele multe dintre produse: pâine cu maia, gemuri, sucuri, speck sau salam din carne de vânat. Untul, brânzeturile, făina, ouăle și alte ingrediente vin de la ferme și mici producători locali.

Diminețile încep cu un bufet de mic dejun plin de bunătăți: pâinici proaspete, uneori chiar făcute de noi, brânzeturi și lactate locale, șunci, ouă, legume, dulcețuri artizanale, sucuri de casă și tot felul de tartinabile. Preferata mea a fost, absolut neașteptat, crema de șuncă, la care ne-am întors iar și iar după încă o porție. :))

Micul dejun se servește într-o sală cu ferestre mari spre munți sau, când vremea permite, pe terasa panoramică.

Noi am avut half board, care include și cina cu trei feluri și salad bar. Meniul se schimbă de la o seară la alta și combină preparatele alpine și rețetele austriece cu interpretări ceva mai moderne.

Am prins supe locale precum cea cu găluște cu brânză, supe-cremă, șnițele, burgeri reinventați și tot felul de feluri construite în jurul ingredientelor din regiune. Iar deserturile au fost și ele, de excepție.

Ce mi-a plăcut însă cel mai mult a fost că mâncarea chiar a reprezentat încă un mod de a înțelege locul. Aceleași ingrediente și rețete despre care ne povesteau gazdele apăreau apoi la masă, iar pe unele dintre ele aveam să le pregătim chiar noi.

Experiențele noastre la Wanderniki

Unul dintre lucrurile care ne-au plăcut cel mai mult la Wanderniki a fost că pentru câteva zile, gazdele ne-au introdus puțin în viața și tradițiile din Lesachtal.

Workshop de pâine și rețete tradiționale

Într-una dintre zile am intrat în bucătărie alături de gazdele noastre și am învățat să pregătim câteva dintre rețetele specifice zonei.

Am început cu pâinea tradițională din Lesachtal, făcută cu maia de secară și făină locală, apoi am continuat cu Kaiserschmarrn și cu supa cu fâșii de clătite, una dintre acele mâncăruri austriece simple pe care copiii le-au pus pe lista de reprodus acasă.

Copiii au frământat, au gustat, au pus întrebări, iar noi am aflat poveștile din spatele unor rețete care încă se gătesc aici din generație în generație.

Frigga pe pajiște

Într-o altă după-amiază am plecat împreună pe una dintre pajiștile din apropiere, unde ne aștepta una dintre experiențele care ne-au rămas cel mai puternic în minte.

Am pregătit Frigga, o mâncare simplă din mălai, asemănătoare cu mămăliga coaptă, gătită direct într-o tigaie de fontă, afară, la poalele munților. Am avut acompaniament din băuturile care stăteau la răcit în apa rece a râului, râu perfect pentru construit baraje, iar în fundal aveam doar văcuțele, pădurea și munții.

Nikolaus ne-a cântat la fligorn melodii vechi ale locului, iar momentul acela, cu mâncarea fierbinte în tigaie, apa curgând lângă noi și muzica răsunând printre munți, cred că ne-a introdus în Lesachtal mai bine decât ar fi putut-o face orice ghid.

Lesachtal pe bicicletă

Am descoperit împrejurimile și pe două roți într-un mic tur cu bicicleta împreună cu fiul lui Nikolaus, o ocazie de a vedea zona în ritmul localnicilor: drumuri mici, ferme, pajiști și colțuri pe lângă care probabil am fi trecut fără să le observăm dacă am fi mers pur și simplu cu mașina.

Muzica serilor de la Wanderniki

Fligornul nu a rămas doar pe pajiște; seara, când valea devenea aproape complet liniștită, Nikolaus ieșea uneori pe terasă și cânta. Pentru noi a devenit una dintre imaginile asociate cel mai puternic cu zilele petrecute aici: copiii afară până târziu, munții în lumina de seară și cântecele vechi care se auzeau peste vale. Sunt lucrurile pe care nu le găsești într-o listă de facilități și care, până la urmă, fac diferența dintre o cazare bună și un loc care îți rămâne în suflet.

Ce am făcut cu copiii în Lesachtal

Lesachtal este în primul rând o destinație pentru stat afară, activitatea noastră preferată de altfel. Ne-am dorit relaxare și natură, așa că aproape în fiecare zi am ajuns pe câte un traseu, lângă un râu sau într-un loc în care copiii puteau pur și simplu să exploreze.

Hiking prin Lesachtal

Unul dintre traseele pe care le-am făcut a pornit practic de lângă Wanderniki și a urcat spre Obergailer Alm, pajiștea alpină aflată mai sus de sat.

Mi-a plăcut mult că drumul în sine avea tot felul de mici opriri care au făcut traseul mai interesant pentru copii. Prima a fost Bienenlehrpfad, un mic traseu educativ dedicat albinelor, unde poți afla mai multe despre stupi și despre rolul lor în ecosistemul văii. De aici am continuat pe drumul forestier și am trecut și pe lângă Märchencamp Lesachtal, înainte să facem deturul spre cascadă.

Pentru cascadă există o potecă ce urcă prin pădure până la o platformă amenajată la baza Obergailer Wasserfall, numită și Heilkraft Wasserfall. A fost una dintre opririle noastre preferate de pe traseu și un loc foarte bun pentru o pauză înainte de ultima parte a urcării.

De aici ne-am întors pe drumul principal și am continuat spre Obergailer Alm. Peisajul se deschide treptat, pădurea lasă loc pajiștilor alpine, iar odată ajunși sus am găsit exact imaginea aceea pentru care venisem în Lesachtal: munți în jur, iarbă, văcuțe și Obergailer Bach, pârâul pe care traseul îl traversează de două ori. Copiii, evident, ar fi putut rămâne acolo lângă apă și o zi întreagă.

Traseul poate continua mai departe spre Obergailer See și Enderberghütte, însă noi ne-am oprit în zona Alm-ului și a pârâului. Varianta circulară completă care pornește din Obergail are aproximativ 11,5 km și 625 m diferență pozitivă de nivel, deci este deja o drumeție serioasă; există însă și variante mai scurte, în funcție de unde pornești și până unde alegi să urci.

Kindermeile Golzentipp - unul dintre locurile noastre preferate cu copiii

Dacă sunteți cu copiii, aș face însă neapărat și mica abatere spre Obertilliach, aflat la capătul vestic al zonei, în Osttirol.

Aici se află Kindermeile Golzentipp, un traseu de familie care începe de la stația superioară a gondolei și transformă hikingul într-un fel de mare loc de joacă pe munte.

Pe cei 3,7 km sunt 13 stații – trasee pentru bile, jocuri cu apă, cățărat pe bușteni, labirint și alte instalații –, iar poteca este considerată ușoară și accesibilă inclusiv cu căruciorul. Ajungi până la Jochsee, iar de acolo mai sunt aproximativ 20 de minute până pe vârful Golzentipp, la 2.220 m.

A fost un traseu foarte iubit de copiii noștri, pe care am stat mai mult de dublu decât estimam.

Dacă aveți mai multe zile

Lesachtal se combină foarte ușor cu alte zone. Spre est puteți continua vacanța prin Gailtal, noi venisem chiar din zona Reisach și merită câteva zile separat, iar spre vest drumul continuă prin Obertilliach către Osttirol.

Iar dacă vreți să extindeți road trip-ul și către Dolomiți, nici zona San Candido / Innichen nu este departe. De aici pornește unul dintre traseele de bicicletă care ne-a plăcut tare mult: San Candido – Lienz, aproximativ 44,8 km pe pista de biciclete de-a lungul Dravei. Traseul este predominant în coborâre, separat în mare parte de șosea și este promovat oficial inclusiv ca variantă potrivită familiilor.

Seri sub cerul din Lesachtal

Unele dintre cele mai frumoase momente din Lesachtal au început după apus.

Într-una dintre seri am plecat cu mașina prin satele din jur în căutarea celui mai bun loc din care să vedem eclipsa. Am urmărit cerul, am schimbat de câteva ori poziția și am fost foarte convinși că găsiserăm locul perfect. Bineînțeles, exact în minutul în care eclipsa trebuia să înceapă să fie vizibilă, au apărut norii. :))

N-am văzut mare lucru din eclipsă, dar vânătoarea ei prin satele aproape pustii, pe drumurile mici ale văii, a rămas una dintre acele amintiri care ajung să fie mai simpatice tocmai pentru că planul nu ne-a ieșit.

Cu Perseidele am avut însă mult mai mult noroc. Lesachtal are foarte puțină lumină artificială în afara satelor, iar în nopțile senine cerul este spectaculos. Într-o seară ne-am instalat în grădina hotelului: copiii în hamace, noi cocoloșiți pe șezlonguri, cu pături peste noi, și am avut parte de un adevărat spectacol.

Este Lesachtal potrivit pentru copii?

Pentru noi, da – foarte. Dar depinde, desigur, destul de mult de felul în care călătorește familia.

Lesachtal ni s-a părut potrivit mai ales pentru petrecerea timpului afară, drumeții, joacă în natură, unde nu ai nevoie permanent de atracții sau entertainment organizat.

Vacanța poate fi atât de activă pe cât vrei tu. Poți construi fiecare zi în jurul unui traseu mai lung, dar poți foarte bine să alternezi hikingul cu joacă la râu, opriri prin sate, o după-amiază leneșă în grădină sau un traseu de familie precum Kindermeile Golzentipp.

Pentru noi a funcționat foarte bine tocmai combinația asta: suficientă aventură cât să simțim că explorăm, dar fără presiunea de a umple fiecare zi.

Concluzie

Când mă gândesc la Lesachtal, îmi vin în minte copiii desculți prin iarbă, pâinea caldă scoasă din cuptor, băuturile răcite direct în râu, sunetul fligornului peste pajiște și serile în care stăteam cocoloșiți pe șezlonguri, cu ochii la Perseide.

Și sper să avem din nou ocazia sa vizităm această zonă plină de liniște, de aer proaspăt și de timp care curge mai lent, fără graba cu care ne-am obișnuit în zilele noastre pline.

Acest articol a fost realizat în colaborare cu Alpenhotel Wanderniki. Ca de obicei, impresiile și recomandările din articol reflectă experiența noastră reală.