Am primit multe mesaje de la voi în legătură cu diversificarea Leilei. Leila avea 6 luni și o săptămână atunci când am plecat în acest road trip în Turcia, prin urmare acasă nu apucase să încerce foarte multe alimente.

Toți cei trei copii ai noștri au fost diversificați în deplasare fără probleme. Pentru că în general perioadele de călătorii lungi au coincis cu vârsta lor de 6-7 luni, ne-am adaptat din mers și ne-am purtat exact ca acasă în ce privește diversificarea.

După cum probabil știți deja, toți trei au trecut prin același proces, de autodiversificare, adică nu am apelat la borcănașe și lingurițe, ci le-am oferit mâncarea așa cum este ea pe de-a-ntregul, adaptată la felul în care o pot ei gestiona.

Cum a fost diversificarea celor trei copii în deplasare

Pe toți trei i-am încurajat încă de la început să se hrănească singuri, cu respect și recunoștință față de mâncare. Am stat toți la masă de fiecare dată când a fost posibil (foarte des). Pentru că băieții sunt născuți vara, diversificarea lor a început în călătoriile noastre de lungă durată pe care le facem iarna și în care obișnuiam să fim ceva mai statornici. Astfel, experiența cu diversificarea lui Carol (în apartamente din La Gomera și Tenerife) a fost diferită de cea a lui Călin (la hoteluri prin Chiang Mai sau în Koh Lanta și Koh Lipe, unde aveam la dispoziție doar un ochi de aragaz, dimineața) sau a Leilei, unde am mâncat foarte mult în oraș dar am și schimbat foarte multe cazări.

Carol avea aproape 7 luni când am plecat în Canare pentru mai bine de 4 luni. Experimentase deja mare parte din alimentele esențiale încă din România, dar nu am simțit vreo povară în a ne organiza acolo. Pentru că știam că vom petrece o durată mai lungă în Insulele Canare, am comandat un scaun de la Ikea direct în La Gomera, care să ne însoțească în aventură. Aveam cu noi și câteva vase speciale pentru bebeluși, cumpărate de la Bebe Tei, nimic sofisticat. Pe lângă vase, am luat cu noi și formele de brioșe, salvatoare de fiecare dată când voiam să îi oferim o masă copioasă și ușor de mâncat și curățat. Am avut acces tot timpul la bucătărie, am avut chiar și un mic cuptor. În restaurante, nu am întâmpinat probleme, cam peste tot oamenii erau dispuși să ne ofere câteva legume pe grill fără sare, ceea ce era mai mult decât suficient pentru dățile în care nu apucam să îi pregătim noi masa. Ca să nu mai zic că în primele luni de diversificare, o banană sau un avocado, fac de o masă copioasă pentru micii durdulii.

Călin avea doar 6 luni și câteva zile când am plecat pe alt continent pentru 6 săptămâni. Am fost temători în a ne planifica o excursie mai lungă, deși ne-am fi dorit, pentru că nu credeam că ne vom descurca așa cum ne dorim cu mâncarea. Surpriză! A fost mult mai bine decât în multe țări europene! Thailandezii sunt atât de drăguți și serviabili, mereu ne-au ajutat cu tot ce am avut nevoie pentru puii mici. Cum nu am avut bucătărie personală, acesta a fost un aspect extrem de important. Peste tot am găsit noodles, orez, legume, pește, iar în Chiang Mai am oferit și carne proaspătă gătită la abur, toate fără pic de sare. Fructe delicioase am avut mereu la discreție iar la micul dejun îi rugam să ne ajute cu terciuri de cereale, omlete, ouă fierte.

Leila avea și ea doar 6 luni și câteva zile când am pornit spre Turcia, într-un road trip mult mai antrenant decât ce făceam cu băieții la aceeași vârstă. Ceea ce presupune că avem mult prea puțin timp pentru gătit, pe lângă faptul că stăm ba în hoteluri, ba în apartamente șiiiii, mai ales, că prețurile sunt atât de mici și mâncarea atât de bună, că nu prea ne vine să ne închidem în bucătărie :)).

Cum pregătim plecarea în călătorii pentru o diversificare lină

Înainte de plecare am trecut prin mai multe alimente comune, pe care le folosim des în alimentația noastră sau intenționăm să le introducem (cu fiecare diversificare, mai dăm la o parte din alimentele care nu ne aduc beneficii, raportul în care mâncăm sănătos zic eu că depășește 90% acasă și 80% în călătorii – bat-o vina de înghețată :)) ).

Chiar și trecând bebelușul printr-o gamă cât mai variată de alimente, nu am descoperit tot. De exemplu, alergia la arahide a lui Călin am depistat-o în primul road trip în vară, cu câteva zile înainte să împlinească un an, când eram la Drăguș, în tabăra de homeschooling și nu aveam un spital pe aproape sau farmacie. Ce am învățat din asta este că la alimente cu probabilitate foarte mare de alergie este bine să fii într-un oraș mare, dacă cel mic le încearcă pentru prima dată (deși specialiștii spun că alergiile se dezvoltă mai degrabă la expunerile ulterioare la un aliment, experiențele ne-au dovedit contrariul).

Ce oferim – alimente pe categorii

Carbohidrați:

  • orez
  • paste
  • noodles
  • terciuri de cereale
  • mămăligă
  • clătite/gofre/brioșe
  • pâine fără sare
  • banana bread și tot felul de checuri

Fibre:

  • fructe
  • legume

Proteine:

  • carne
  • pește
  • lactate (iaurturi, brânză de vaci, lapte adăugat în terciuri, clătite, brioșe)
  • leguminoase
  • ciuperci (bune și pentru partea de fibre)

Grăsimi:

  • avocado
  • somon
  • ulei de măsline, de in
  • ghee
  • unt
  • tot felul de nuci râșnite sau unturi de nucă (atenție, acestea pot fi înnecăcioase)

Condiții de bază în alegerea mâncării (apă, sare, fără prăjeli, adaosuri, zahăr etc)

Învățăm lucrurile importante în limba respectivă, ca să nu existe niciun dubiu. Chiar și acolo unde se vorbește engleza, cu limba nativă nu dăm niciodată greș.

De exemplu:

  • tuzsuz – fără sare – în Turcia
  • mai sai pongchurote – fără MSG (monoglutamat de sodiu, care se pune foarte des în mâncare în Asia de Sud-Est)
  • not spicy at all – e altă chestie care merită menționată în țările cu tradiție picantă
  • ızgara – pe grill – în Turcia

Alte expresii care ne pot ajuta în diverse țări sunt:

  • apa cu low-sodium
  • fără prăjeli
  • doar fiert/copt
  • fără zahăr
  • fără miere

Ce ai voie să iei cu tine în călătoriile cu avionul

În cantități rezonabile (nu există o limită fixă), este permis atunci când ești însoțit de bebeluși/copii mici să urci la bord cu:

  • apă
  • gustări
  • recipiente speciale

Noi nu am luat întotdeauna cantități care ne păreau rezonabile, pentru că voiam un anumit tip de apă (adică am urcat și cu 2l, mai ales dacă aveam escale lungi) sau cu caserole întregi de brioșe, fructe și altele. Ni s-a întâmplat de foarte puțin să fim refuzați, cred că doar în Olanda și în Chiang Mai (cu Air Asia), unde a trebuit să aruncăm toate lichidele. Majoritatea sunt foarte drăguți și înțelegători, trebuie doar să scaneze separat lichidele. Mai ales în vremuri ostile ca acum, eu aș lua și mai multă, ca să fiu sigură că acoperim și eventualele întârzieri. De asemenea, în perioada pandemiei, când nu găseai nimic pe nicăieri în aeroporturi, era necesar să ai mâncare în plus pentru cei mici. Mâncarea din avion nu o recomand de cele mai multe ori nici adulților, variantele pentru bebeluși constau în piureuri îndulcite, no thanks :).

Apartament vs hotel vs restaurant

Când ai la dispoziție o bucătărie de apartament, viața e ușoară și frumoasă în diversificare. Cel mai prețios avantaj este că ai control absolut al ingredientelor, ceea ce, din păcate, nu se întâmplă și în cazul restaurantelor. În majoritatea țărilor europene, bucătăriile arată așa cum le cunoaștem noi, cu mici excepții. Puteți avea noroc să găsiți chiar blendere și mixere, altfel vă recomand să luați cu voi unul din acela vertical, cu care puteți să variați și mai mult meniul piticilor (de exemplu, brioșe, clătite, pateuri și diverse sosuri sau paste gen humus). Multe dintre bucătăriile din America Centrală sau Asia, de exemplu, nu dispun de cuptoare, iar plitele au unul-două ochiuri pe gaz, așa că experiența poate fi diferită de cea de la voi de acasă.

La hotel, mai ales când avem mic dejun inclus, există posibilitatea de a cere dinainte un meniu special pentru cei mici, chiar și atunci când servirea este de tip bufet. Cele mai frecvent întâlnite dintre gustările pentru bebeluși sunt iaurtul, ouăle preparate în diverse feluri (mai ales fierte tari), fructe proaspete, legume crude sau legume coapte.

La restaurant, încercăm să compensăm cu ce nu putem oferi oricând (în cazul în care stăm la hotel), adică cerem carne sau pește gătit fără sare, legume coapte sau pe grill, cartofi și morcovi fierți, vinete sau dovlecei la cuptor. Ne pregătim cu imagini și instrucțiuni, ca să fim siguri că sunt gătite și tăiate cât mai ușor de apucat și mestecat de micii mititei.

Research – de unde cumpărăm/comandăm

Nu toate țările au același comportament în ceea ce privește alimentele și locul în care le găsim. Spre exemplu, în Mexic găsești la farmacie gustări și apă. În Insulele Canare, alimentele bio se găsesc la herbolarios, în Thai găseam raion special în unele supermarketuri.

În cazul restaurantelor, suntem cei mai mari cititori ai review-urilor și am învățat de-a lungul timpului, cum să le filtrăm în două secunde pe cele false/plătite. În Turcia, am avut ceva de furcă cu acest protocol, atât în Istanbul, în orașul vechi, cât și pe malul mării, unde s-au deschis foarte multe locuri noi, care nici măcar nu apar încă pe Google Maps. În aceste cazuri, alegem după aspect, personal și meniul fizic (varietate plus aspect).

Recuzita

  • Scaun de masă

După cum spuneam, în Canare, am avut chiar și propriul scaun cumpărat special de la Ikea. Nu este preferatul nostru pentru acasă, dar pentru călătorii este extrem de potrivit, suficient de mic atunci când este strâns și ușor de curățat. Sigur, ăsta este un lucru pe care îl recomand doar dacă stați o perioadă semnificativă, peste 4-5 săptămâni. Copiii au mâncat și în brațe, deși multe cazări și restaurante pun la dispoziție scaun de masă. Cel mai important când apelați la această metodă, este ca un părinte să stea în fața bebelușului, pentru că înecurile sunt silențioase. Astfel, unul dintre părinți poate supraveghea tot timpul bebele. Mai există și varianta restaurantelor cu pernuțe pe jos, ca în multe țări din Asia, unde bebelușul poate sta ca la o măsuță pe mărimea lui.

O altă variantă foarte bună sunt boosterele, mai voluminoase – pentru road trips, dar foarte stabile și cu diferite funcționalități sau cele mai compacte, care se pot plia, pentru drumurile cu avionul.

Multe cazări pot pune la dispoziție un scaun de masă, dacă menționați dinainte. În general, restaurantele pun la dispoziție scaune pentru cei mici. Unele dintre ele nu sunt cele mai grozave, pentru că nu au spațiu de sprijinit picioarele, esențial pentru a înghiți corect. Altele sunt murdare, ca majoritatea celor pe care le primeam în Franța. Ceea ce mă duce cu gândul la următorul element prețios din arsenal.

Există recipiente micuțe cu soluție de curățat suprafețe bio, recomandate pentru suprafețele cu care intră în contact bebelușii. Noi o luăm cel mai des cu noi în ghiozdanul cu scutece sau în cărucior, o găsim utilă în multe situații. De asemenea, recomand un detergent de vase special pentru bebeluși.

  • Elemente izotermice

Aici intră un recipient de băut, pentru apă, o geantă/ghiozdan, eventual o caserolă cu element de congelat. Dacă aveți nevoie de cantități mai mari sau pentru perioade mai lungi, mai ales în road trip-uri, sunt recomandate lăzile frigorifice.

  • Altele
    • placemats
    • bavețică sau haine speciale (care nu contează dacă se murdăresc sau care se iau pe deasupra, ca niște pelerine pentru masă)
    • dezinfectant pentru mâini
    • șervețele uscate
    • șervețele umede
    • punguțe care se sigilează

Exemple de mâncăruri care țin bine în călătorii

Ce e bine să știți este că numărul de mese nu trebuie să fie 3 din prima, asta e necesar abia în jur de 8-9 luni. În plus, bebelușii nu au nevoie de gustări până la vârsta de 10 luni sau chiar un an.

Bebelușii se hidratează cu ajutorul laptelui matern sau formulei de lapte, însă le puteți oferi apa pentru a practica băutul dintr-o cană și pentru a se obișnui cu gustul. Căutați variantele cu cât mai puțin sodiu, oligominerale. Unele branduri de apă plată au cantități uluitoare de sodiu.

Ce puteți să le oferiți bebelușilor în călătorii? Iată câteva idei:

  • ouă
  • paste fierte integrale din diverse, ca să fie mai hrănitoare, gen leguminoase etc
  • brânzică de vaci
  • iaurt, dar face mizerie haha
  • căpșuni
  • dragon fruit, de preferat alb
  • pepene
  • banane
  • pere moi
  • caise
  • prune
  • piersici și nectarine
  • fructe de pădure (afinele și coacăzele pot fi strivite ușor, pentru a micșora riscul de înec)
  • castravete
  • ardei
  • felii de roșie
  • legume pe grill sau cuptor
  • vânătă coaptă
  • humus fără sare
  • pastă de fasole/linte
  • pate de ficat de casă
  • baby carrot și baby corn fierte
  • broccoli și conopidă la abur
  • pește pe grill sau a la plancha
  • brioșe/clătite/gofre

Ce evităm

Precauție

Nu doar în călătorii, ci întotdeauna atunci când începi diversificarea, să știi cum să acorzi primul ajutor și să te descurci în situații neplăcute face diferența dintre o experiență relaxantă și una tensionată în permanență. Drept urmare, îți recomand:

  • Să înveți manevra Heimlich
  • Să citești despre alergii și să știi cum să intervii și când să te îngrijorezi
  • Să preferi întotdeauna apa și săpunul soluțiilor și șervețelelor dezinfectante
  • Nu hrăni bebelușii în cărucioare sau în mașină. Organiți-vă traseul astfel încât să puteți face opriri de hrănit bebelușul
  • Ai grijă ca ouăle și carnea să fie gătite bine, corespunzător, fără părți crude

Ce greutăți am întâmpinat

Fiecare țară cu greutățile ei. În Spania – pe insule, ne era foarte greu să găsim iaurt neîndulcit, dacă vă vine să credeți. Cumpăram doar din herbolarios, ulterior am descoperit în Mercadona o marcă de iaurt griego (grecesc) 100% natural. Brânzica de vaci lipsea cu desăvârșire, așa că am învățat să o preparăm singuri cu lapte, iaurt/lămâie și tifon.

În Thailanda – laptele proaspăt se găsește mai rar, lapte UHT e baza. Brânză de vaci iarăși e ceva utopic, pe insulele pe care am umblat noi. Fără MSG.

În Costa Rica, 90% din laptele de la raft, era îmbunătățit cu calciu și vitamina D.

În Franța, scaunele de la restaurant erau total neîngrijite.

În Turcia – mulți dintre ei cunosc foarte puțin engleza, așa că am învățat câteva expresii care ne scot din belele gen tuzsuz – fără sare. Însă chiar și așa, unii se gândesc să ne pună un soi de vegeta, tare greu înțeleg principiul de a nu adăuga nimic peste mâncare.


Important e să nu vă stresați prea tare, mai ales în primele două – trei luni. Perioada de la 6 luni la 1 an este una de tranziție iar majoritatea nutrienților și-i iau din laptele matern sau formulă. Această fereastră este doar o șansă pentru experimente, pentru obișnuința cu noi gusturi și texturi. Fără stres în legătură cu numărul de calorii sau mese echilibrate. Sună deja mai bine, așa e?

Pentru Călin și Leila, diversificarea în deplasare a pus destul de puține probleme, pentru că la începutul împrietenirii cu mâncarea nu este despre cât mănâncă cei mici, ci fix despre asta: să cunoască texturi, gusturi, mirosuri, să experimenteze cât mai mult din punct de vedere senzorial ce înseamnă să mănânci.

Împrieteniți-vă cu chelnerii și debarasatorii. Da, bebelușii aruncă mâncare pe jos. Puteți strânge și voi, puteți să vă cereți scuze, puteți să lăsați un bacșiș mai gras, dar nu vă stresați. Mai mult ca sigur, au văzut mizerie și mai mare :)).

Dacă ți-a plăcut acest articol, poți susține pagina Momadica distribuind articolul, dând like paginii de Facebook şi/abonându-te la newsletter-ul blogului pentru a fi la curent cu ultimele articole și pentru a primi materiale speciale. Mă găsești și pe Instagram.

Iar dacă ești pasionat de comunități, te aștept în grupul meu de autodiversificare – Autodiversificarea-BLW.

* Disclosure: acest articol poate conține linkuri afiliate. Aceasta înseamnă că fără nici un cost adițional pentru voi, eu pot câștiga un mic comision dacă voi le accesați și faceți o comandă.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *